The mobile design is not yet defined. Check the desktop version!

Alalia

Etimologic, termenul de alalie vine de la grecescul „alales” care înseamnă fără vorbire, sau muţenie şi această tulburare a mai fost denumită prin termeni ca: afazie motorie congenitală, adiomutitate, afazie de expresie. Aşadar, alalia reprezintă incapacitatea sau slaba capacitate de a pronunţa sunete, silabe, propoziţii, care duce la lipsa sau slaba dezvoltare a vorbirii la copii, în condiţiile unui auz normal şi a unei dezvoltări intelectuale normale.

Deşi în cazul copiilor cu alalie nu există tulburări ale auzului şi nici întârziere psihică evidentă, s-au constatat totuşi o serie de tulburări caracteristice în sfera auzului fonematic (tulburări de diferenţiere a sunetelor în vorbire), a percepţiei vizuale şi dezvoltării psihomotrice (tulburări de recunoaştere a unor imagini, culori, forme, tulburări de percepţie şi imitare a mişcărilor articulatorii ale feţei, tulburări de orientare spaţială). De asemenea, copiii alalici sunt lipsiţi de expresivitate, au deficit de atenţie, slabă reactivitate emoţională şi volitivă şi, de cele mai multe ori, tulburări neuromotorii (întârziere în apariţia mersului, lipsă de coordonare, dizarmonie în mişcări).

Cauzele exacte ale apariţiei alaliei sunt destul de greu de precizat (factori ereditari, traume în timpul naşterii, boli grave în primii trei ani de viaţă, slabă stimulare, lipsa motivaţiei pentru comunicare, capacitate redusă de imitare, slabă dezvoltare a auzului fonematic), existând o serie de disfuncţii de diferite grade şi intensităţi ale zonelor corticale specializate în actul vorbirii.

Spre deosebire de afazie, care survine după însuşirea limbajului verbal, alalia este o tulburare congenitală a limbajului expresiv, fiind cea mai gravă şi profundă tulburare de  dezvoltarea vorbirii. După forma de manifestare, alalia este de trei feluri: motorie, senzorială şi mixtă.

Alalia motorie se aseamănă cu afazia motorie. Copilul înţelege limbajul verbal, indică obiecte, execută ordine, dar nu poate pronunţa decât sunete disparate şi câteva cuvinte mono sau bisilabice, comunicând doar prin gestică. În cazul copiilor cu alalie motorie se remarcă tulburări de organizare spaţio-temporală, (acestea explicând incapacitatea copilului de a realiza succesiunea corectă a sunetelor şi silabelor) şi disfuncţii motrice generale, tulburări ale motricităţii fine, tulburări ale motricităţii articulatorii. Copilul cu alalie motorie nu ştie cum să vorbească, el trebuie ajutat şi învăţat.

Alalia senzorială este o disfuncţie asemănătoare cu afazia senzorială a adulţilor, manifestată prin incapacitate de percepere şi interpretare a mesajelor verbale. Copilul cu alalie senzorială nu poate repeta corect cuvintele sau poate repeta unele cuvinte (ecolalie), dar nu înţelege sensul acestora; vorbirea spontană este absentă sau redusă la câteva cuvinte. În unele cazuri, copilul poate avea o vorbire neinteligibilă (“vorbeşte pe limba lui”), cu intonaţie şi mimică specifică. Desi are un auz normal, copilul are tulburări ale auzului fonematic, nu poate desprinde structurile verbale de pe fondul sonor, nu întelege semnificaţia mesajului verbal şi ca urmare, nu poate reda mesajul verbal, logic şi coerent.

Alalia mixtă este forma cea mai gravă şi profundă a alaliei, în care predomină fie caracteristici din prima fie din a doua. Copilul poate pronunţa unele silabe şi cuvinte, dar le foloseşte foarte rar; poate înţelege unele cuvinte izolate, dar este incapabil să înţeleagă sensul propoziţiei.

Copilul alalic poate prezenta un mutism prelungit, poate emite doar sunete nearticulate, gângureli, sau poate pronunţa câteva cuvinte mono şi bisilabice simple. De obicei copilul prezintă dificultăţi în înţelegerea noţiunilor abstracte şi o întârziere în dezvoltarea psihică. Din cauza imposibilităţii de a vorbi, copilul nu poate acumula informaţiile şi cunoştinţele necesare, ceea ce crează un retard în dezvoltarea cognitivă, retard ce dispare odată cu însuşirea limbajului, în urma unei terapii adecvate.

În terapia logopedică este posibilă educarea vorbirii în cazul alaliei, dar aceasta presupune un proces îndelungat şi succesul depinde de prezenţa/absenţa altor tulburări asociate, de vârsta la care terapia este instituită, de tipul, durata, consecvenţa intervenţiei logopedice.

Terapia logopedică este de lungă durată şi foarte complexă, urmărind învăţarea treptată a limbajului, în mai multe etape (mio-gimnastică, învatarea separată a sunetelor, introducerea acestora în silabe, cuvinte simple, etc) şi acţionând concomitent asupra celor trei componente ale vorbirii: fonetică, vocabular şi structură gramaticală.

Programele terapeutice se conturează în funcţie de posibilităţile copilului, cooperarea şi interesul copilului pentru corectare, vârstă, etc. şi au ca obiectiv atât însuşirea limbajului verbal, cât şi dezvoltarea şi restructurarea psihică de ansamblu.

 

Contactează-ne

Sau ne poți scrie completând formularul alăturat.

Contactează-ne