Povestea terapeutica ( GENERALITATI PARTEA I )

Povestea terapeutica tine cont de particularitatile de varsta ale  celui caruia I se adreseaza(copil,adult) facandu l sa inteleaga modul in care receptarea dureri,bolii,sperantei pot echilibra(metaforic vorbind)acceptarea,resemnarea,starea creeata datorata unei perceptii.

Logistica povestii terapeutice se indreapta spre  depasirea suferintei si a durerii,apoi elaborarea unei naratiuni care declanseaxa o gandire pozitiva(pornind de la argument ca:sansa,speranta,bucurie,atitudine,intelegere,acceptare)face ca perceptia sa treaca la bine,optimism.

Mitrofan sin Buzducea(2002),evidentiaza cele zece principi descrise  de Worden(1992)pentru a ajuta o persoana aflata in suferinta sa depaseasca durerea,conturand profilul specific acestei nevoi:

• actualizarea durerii(descriere mortii,a circumstantelor ei)
• identificarea si exprimarea sentimentelor(furie,culpabilitate)
• detasarea de cel decedat(schimbari)
• inlocuirea emotionala a persoanei care nu mai este)stabilirea de noi relatii)
• stabilirea unui termen pentru doliu
• reasigurarea normalitatii sentimentelor
• recunoasterea diferentelor individuale in procesul durerii
• accesul nonintensiv pe termen lung
• posibilitatea abordarii stilului correct de a face fata situatiilor(abuz de alcool,drog)
• identificarea durerii nerezolvate.

Inainte de acest ultim pas trebuie folosita toata recuzita povestilor terapeutice ca sa poata ameliora durerea atat a adultului cat si a copilului.

Cuvantul spus de cine trebuie,cand trebuie actioneaza cu o mare  forta ,doar daca I se recunoaste valoarea terapeutica.

Povestea terapeutica comprima experiente de viata,menite sa atenueze o stare de fapt si sa atenueze criza,este liantul dintre trup si suflet,dintre traire si exprimare atunci cand ea se povesteste nu se citeste.

Pornind de la un caz real sau fantastic,povestea terapeutica este un mediator al durerii,fiind aproape de cel care are nevoie de ea,facand prin puterea cuvantului sa fie perceputa altfel pentru cel care are nevoie de ea,dand unicitate clipei traite.

Obiectivul ei este sa blocheze mecanismul de aparare al subiectului care se activeaza instant,si sa intre in contact parerea inconstientului.

Copilul mic are nevoie de povesti adiacente problemelor lui pentru a putea face transferul spre acestea,iar adultul are nevoie de instrumente pentru a depasii problemele .

Astfel povestea terapeutica scoate la iveala emotii si sentimente,aceasta devenind destul de pretioasa pentru a putea iesii la iveala:angoase,frici,obsesii,culpabilitati,intrebari care nu au inca raspuns.rezolvand cerintele realitatii externe si regulile societetii.

De fapt ,vorbind subiectului adresarea este in egala masura atat constientului cat si inconstientului astfel rezolvarea este permisa.

Chiar daca pare o forma prea simpla si usor manipulatoare,povestea terapeutica are importanta asupra inconstientului care nu se lasa usor influentat.

Vom exemplifica cativa pasi de urmat pentru a prezenta o poveste terapeutica in cel mai elocvent mod pentru a duce la rezolvarea dificultatilor in partea a doua a articolului nostru.