The mobile design is not yet defined. Check the desktop version!

Despre Cabinet

Problemele complexe ce se ivesc in lumea limbajului au etiologii si simptomatologii diverse. Recuperarea este importanta pentru evolutia psihica in parametrii normali, formarea unui limbaj necesar intelegerii si acceptarea comunitatii.

Contactează-ne Acum!

Cabinetul Logopedic Alexia

Este important limbajul in procesul relationarii ?

Limbajul uman este cel mai important mijloc de relationare, prin intermediul lui omul comunica dorinte, sentimente, intentii, construieste si intretine relatii, se formeaza si defineste ca individ.

Astfel, de insusirea corecta a limbajului depinde dezvoltarea intregii personalitati a individului.Un copil cu dislalie, care nu a beneficiat de terapie logopedica, poate dezvolta complexe de inferioritate, o stima de sine scazuta, relatii deficitare cu ceilalti, poate manifesta teama de a vorbii in public, inchidere in sine, ceea ce poate duce la experimentarea unor stari depresive, esec sau chiar abandon scolar si implicit o slaba insertie sociala.

Pentru dezvoltarea armonioasa a copilului sunt necesare interventiile logopedice inca din faza de debut a tulburarilor de limbaj, acesta fiind un factor decisiv in reusita terapiei logopedice.

Cui se adreseaza terapia logopedica ?

Cele mai multe tulburari se intalnesc la copii de varsta prescolara, adica in perioada in care limbajul se formeaza si se dezvolta, depistarea si interventia timpurie constituie cel mai important mijloc de evitare a automatismelor patologice si de insusire corecta a limbajului.

In urma unor accidente vasculare cerebrale,in general la persoanele varstnice este afectata sfera comunicarii verbale prin aparitia afaziilor.

Tulburarile de limbaj afecteaza personalitatea copiilor ?

Da,tulburarile de limbaj se resfrang asupra personalitatii copiilor si a sanatatii lor neuro-psihice, copilul dezvoltand un tablou complex de tulburari secundare cum ar fii:timiditatea, nehotararea, neincrederea in sine, izolarea de colectiv, negativismul, excitabilitatea si iritabilitatea marite, sentimente de inferioritate, nervozitatea.

Ce trebuie facut pentru evitarea esecului scolar ?

Se impune depistarea si diagnosticarea copiilor cu tulburari de limbaj, iar apoi, interventia logopedica adecvata pentru a evita aparitia unor defecte permanente in sfera limbajului si a unor tulburari emotionale(lipsa de incredere in sine, negativism, opozitionism, absenteism).

Specificul terapiei logopedice:

Avand in vedere stransa legatura intre dezvoltarea limbajului si a personalitatii copilului interventia vizeaza corectarea deficientei de limbaj propriu-zisa dar si dezvolatea celorlalte paliere ale personalitatii.In acest proces complex trebuie angrenati toti factorii care au influienta asupra dezvoltarii copilului:familie, gradinita, scoala.

Eficienta interventiei depinde de implicarea familiei copilului.

Sfaturi pentru familie:

– Un program zilnic echilibrat, cu un regim de viata ordonat, cu respectarea orelor de somn, evitarea trezirilor bruste si a starilor de agitatie sunt foarte importante.
– Evitarea alimentelor excitante: ciocolata, cacao, condimente.
– Inainte de culcare se recomanda o cana de lapte caldut sau ceai calmant.
– Este necesara calirea organismului prin practicarea unor sporturi care nu presupun si incordare.
– Atunci cand va adresati copilului vorbiti calm, utilizand un limbaj simplu, cu pauze intre propozitii, fraze.
– Enunturile exprimate sa fie cat mai scurte.
– Nu-l intrerupeti niciodata pe copil.
– Ascultati ce zice copilul si nu cum zice copilul.Simulati ca nu sunteti atent la modul cum vorbeste .
– In conversatie, asteptati raspunsul copilului, acordandu-i timp suficient pentru a raspunde.
– Dezvoltati sentimentul de incredere al copilului.
– Folositi recompense in zilele lui “bune”.

COLEGIUL PSIHOLOGILOR DIN ROMANIA

https://www.copsi.ro

ASOCIATIA PSIHOLOGILOR DIN ROMANIA

Home

GHID DE MEDICINA SI SANATATE

https://www.romedic.ro/cabinet-individual-de-psihologie-ermina-gorjanu

Echipa

GORJANU ERMINA Psiholog / Logoped

psihologie clinică / intervenții specifice pentru persoane cu nevoi speciale, experiență din 2004.

RALUCA ICAL Psiholog / Logoped

psihologie clinică / intervenții specifice pentru persoane cu nevoi speciale, experiență din 2004.

MIHAELA CATRINA Psiholog / Logoped

psiholog / logoped (psihologie clinică/ psihopedagogie specială) experiență din 2004.

CECILIA DUMITRESCU Psiholog / Logoped

psiholog / logoped (psihologie clinica/ tehnici de psihologie cognitiv comportamentală și analiza aplicată a comportamentului in tulburarea de spectru autism). Eperienta din 2015.

DANIELA GOGU Psiholog / Logoped

psihologie clinica / logopedie, experienta din 2017

Simtomatologie

Simptomatologia dislaliei:

Incapacitatea de a pronunta corect anumite sunete sau grupuri de sunete ,inlocuirea sau omiterea lor poarta numele de dislalie.

1. Dislalia centrala:intarziere in aparitia si dezvoltarea vorbirii, intarziere in dezvoltarea motorie, statica capului si a corpului,controlul sfincterian si achizitia mersului

2. Tulburari de pronuntie:maturizarea structurilor motorii,auditive, care sunt implicate in maturizarea fono-articulatorie, se desfasoara cu mare intarziere. In dislalia centrala vocalele sunt rar afectate, mai rar sunt afectate sunetele: m,b,p,v,d,n, mai frecvent sunt alterate sunetele: g,c, iar cel mai frecvent sunt alterate siflantele:s,z,t, si r.

Dislalia de sunete poate fi:

– omisiune de sunete-moghilalie,
– inlocuirea de sunete-paralalie,
– alterarea afecteaza o singura grupa de articulare-monomorfa.

Dislalia de silabe in care sunetele sunt pronuntate corect insa sunt inlocuite sau omise in cadrul silabei.
Dislalia de cuvinte: pronuntia cuvintelor este afectata chiar daca silabele si sunetele sunt pronuntate corect izolat

Idiolalie: vorbirea este neinteligibila.

3. Tulburari de motricitate generala:

– disabilitati motorii,
– intarziere in achizitia deprinderilor motorii,

4. Deficit de maturizare :

– deficit de concentrare si atentie,
– intelect laminar,
– intarziere in dezvoltarea intelectului,
– lentoare.

5. Tulburari de auz fonematic; insuficienta discriminare a sunetelor, slaba capacitate de memorare a structurilor verbale.

6. Tulburari ale afectivitatii si comportamentului

– sindrom de inhibitie(timiditate, mutism electiv),
– sindrom anxios obsesiv(anxietate, ticuri),
– sindrom de excitatie(crize coleroase, eretism comportamental).

Simptomatologia tulburaroilor structurilor lexico-grafice ale limbajului.

Un copil se poate considera dislexic,desi are toate conditiile externe,acela care nu deprinde citirea.Dificultati de insusire a citirii de refera atat la corectitudine cat si la modul curent,expresiv pe care trebuie sa-l realizeze cititul.Dislexia se refera la tulburarile ce intervin in actul grafic.

1. La nivelul fonem-grafemului :

– invatarea vocalelor(tulburari in lexia si grafia vocalelor,scris ilizibil),
– invatarea consoanelor(tulburari in lexia si grafia consoanelor,in discriminarea consoanelor),
– despartirea cuvintelor in silabe,
– lexia si grafia numerelor,
– diferentierea fonemelor si grafemelor(confuzii intre consoanele surde p-b, t-d,c-g si deferentierea vizuala a grafemelor m-n,b-d,d-p),
– succesiunea fonemelor si grafemelor(inversarea la nivelul fonemelor si grafemelor a silabelor ex la-al, ra-ar).

2. La nivelul cuvantului: omisiuni de silabe, omisiunea ultimelor foneme,omisiunea de cuvinte,omisiunea de prepozitii,nu intelege sensul, lexia si grafia diftongilor a triftongilor, lexia si grafia cuvintelor cu doi de « i ».

3. La nivelul propozitional: lexia si grafia expresive si receptive, forme specifice(ritm lent, scris-citit incet, lent).

Simptomatologia balbaielii

1. Modificari psihice :

– stare de incordare si neliniste permanenta,in legatura cu activitatile de vorbire,
– sunt negativisti,
– simt nevoia sa fie ocrotiti,
– oboseala intelectuala mare,
– emotivitate crescuta,
– tulburari de concentrare si atentie,
– izolare sociala,
– balbaiala influenteaza in primul rand cititul,dar si in scris pot aparea confuzii,
– in citire balbaitul repeta silabe sau cuvinte.

2. Modificari de vorbire :

– spasmele aparatului fono-articulator care sunt determinate de sunete greu de pronuntat,de cuvinte noi care necesita un efort nervos,
– aritmia, manifestata prin clonii, blocaje in vorbire,
– monotonia vorbirii, absenta accentelor melodice,
– inversiuni in cadrul frazei,
– embolafrazie ocolirea modalitatilor directe de exprimare,

3. Miscari si actiuni asociate :

– ticuri,sincinezii, ritualuri cu rol de linistire.

Simptomatologia autismului

Tulburari comportamentale si actionale
Apar comportamente care se manifesta prin :autodistrugere, automutilare, autostimulare(care poate fi :kinestezica-leganat inante inapoi, auditiva-plescait din limba, emiterea unui singur sunet, tactila-lovirea cu mana, vizuala-invartirea unui obiect in fata ochilor, actiuni stereotipe-invartirea in cerc, mersul pe varfuri, isi modifica starile afective.

Comportamentele sunt mai accentuate in copilarie ,intre 3 si 5 ani se poate observa comportamentul tipic autist
Nu acorda simbol jucariei,jocul sau seamana cu cel al unui sugar.
Memoria este uneori accentuata putand sa-si aminteasca expresii verbale,melodii,locuri.
Personalitatea este afectata in totalitate.
Deficiente perceptive si relationale.
Exista autisti plangareti,agitati dar si altii lipsiti de interes care refuza contactul, unii care sunt interesati de atingerea obiectelor altii care au repulsie fata de unele obiecte.
Dificultati de limbaj si comunicare.
Se manifesta prin lipsa de interes fata de comunicare :nu raspunde la propriu nume, absenta limbajului sau acesta poate fii defectuos.
Discontinuitate in dezvoltare si invatare.
Unii autisti nu pot invata sa numere insa pot invata inmultirea.Autistul manifesta interes crescut pentru anumite informatii,iar pe de alta parte alte informatii nici nu-l intereseaza.

Simptomatologia tulburarilor de limbaj cu substrat neurologic. Alalia

Alalia este tulburarea cea mai profunda de elaborare,de oganizare si dezvoltare a limbajului intalnita la copiii care nu au vorbit niciodata.
Alalia poate fi :cu dominanta motorie,cu dominanta senzoriala si senzo-motorie.
Alalia cu dominanta motorie prezinta urmatoarea simptomatologie :vorbirea spontana este absenta sau foarte redusa.Vorbirea repetata este imposibila,insa alalicul motor poate pronunta sunete sau silabe izolate ,dar nu poate forma propozitii.Intelegerea limbajului este aparent normala,insa notiunile abstracte si sensul unor fraze mai lungi nu sunt intelese.Vorbirea se realizeaza cu dificultate datorita tulburarilor motorii articulatorii.Pronuntia poate fi :

– hipertona atunci cand articularea se realizeaza cu atacuri bruste,sunetele i,s,z,t nu pot fi pronuntate ;
– hipotona atunci cand pronuntarea poate fi ca a modelului,nu se pronunta cuvantul in intregime.

Copilul alalic motor nu stie sa vorbeasca,sistemul sau fonetic este haotic.Acelasi sunet poate fi pronuntat in unele cuvinte cu toate ca in alte cuvinte nu poate fi pronuntat chiar daca are aceeasi pozitie in cuvant.

Dispraxia buco-linguo-faciala la copii alalici exista independent de actul fonator.Masticatia este greoaie,miscarile de inchidere si deschidere a gurii , de suflare intr-un balon,se scoatere a limbii sunt dificile uneori imposibile.

Nesiguranta,neindemanarea ,dezordinea gesturilor caracterizeaza dispraxia alalicilor.Nu pot realiza miscari aparent simple:sa se stearga cu prosopul,sa se spele pe maini,sa prinda mingea,sa se imbrace singuri.

Alalia cu dominanta senzoriala prezinta urmatoarea simptomatologie :vorbirea spontana este absenta sau redusa la 2-3 cuvinte.Uneori folosesc o vorbire neinteligibila,in care sunetele par sa fie prezentate dar sunt emise in asociatii fara semnificatie asemanatoare cu jargonofazie.Vorbirea repetata este aproape imposibila,vocea alalicului senzorial este sonora,intonatia,ritmul,accentul se insusesc cu usurinta.

Deficitul auditiv,prezent la toti alalicii senzoriali,nu explica imposibilitatea insusirii limbajului.Copilul alalic senzorial prezinta oscilatii in folosirea auzului el reactioneaza selectiv la stimuli de aceeasi intensitate in functie de cunoasterea semnificatiei stimulului.

Pe parcursul terapiei se constata dificultati de concentrare a atentiei de fixare atat a schemei articulatorii cat si a semnificatiei cuvintelor.

Simptomatologia tulburarilor procesului de organizare si dezvoltare a limbajului.Retardul de limbaj.Intarzierea in aparitia si dezvoltarea limbajului.

Retardul de limbaj este un blocaj al ritmului evolutiei,care se abate de la normal.Exista o intarziere in evolutia motricitatii generale,ca si stagnarea in evolutie din punct de vedere fono-articulator dupa perioada lalatiunii.Variabilitatea manifestarilor dupa o examinarea a vorbirii poate fii caracterizata :

Fonetice :Prezenta vocalelor,consoanele dificile sunt omise sau inlocuite.Grupurile consonantice sunt inlocuite cu o consoana mai usor de pronuntat.Diftongii sunt redusi la o vocala.Silabele sunt evitate in special la sfarsitul cuvantului.

Semantice :cuvintele apar dupa 2 ani,vocabularul cuprinde maxim 30 cuvinte.

Copiii nu pot forma propozitii,folosesc propozitii in care lipsesc pronumele si alte forme gramaticale.

Daca stimularea vorbirii este accentuala recuperarea limbajului se face intr-un ritm rapid.

Limbajul nedezvoltat pana la inceperea scolii poate avea repercursiuni negative asupra copilului :

– sunetele nu pot fi diferentiate in cadrul cuvintelor,
– sunetele din punct de vedere fonetic si grafic nu pot fi surprinse,
– semnificatia cuvintele nu este cunoscuta,
– cuvintele cu un grad mai mare de abstractizare nu sunt folosite,
– capacitatea redusa de formulare a propozitilor,
– singularul si pluralul nu sunt folosite corect,
– verbele si substantivele sunt folosite in mod excesiv,
– aparitia unor cuvinte parazitare,a repetarilor.

Toate tulburarile de limbaj dupa ce au fost evaluate, trebuie rezolvate prin terapie corespunzatoare.

Artterapia Terapia Ocupationala

Activităţile terapeutice se vor desfăşura în grup şi se vor concretiza în:

Jocuri (joc simbolic, joc de rol, joc cu teme sociale) şi poveşti terapeutice, urmărind:

– dezvoltarea capacităţilor de comunicare,
– corectarea tulburărilor de pronunţie,
– dezvoltarea expresivităţii verbale şi corporale,
– dezvoltarea percepţiei corporale şi imaginii de sine prin raportarea la ceilalţi,
– însuşirea de valori morale,
– dezvoltarea spontaneităţii şi creativităţii,
– exprimarea/reducerea tensiunilor emoţionale şi a agresivităţii,
– creşterea încrederii în sine,
– dezvoltarea mecanismelor de adaptare, înlăturarea şi prevenirea comportamentelor neadaptative.

Artterapie, terapie ocupaţională, urmărind

– dezvoltarea capacităţilor de comunicare şi interrelaţionare,
– dezvoltarea capacităţii de colaborare,
– dezvoltarea spiritului de competiţie,
– structurarea/consolidarea elementelor de schemă corporală şi lateralitate,
– dezvoltarea structurilor perceptiv motrice de formă şi culoare,
– dezvoltarea structurilor perceptiv motrice de spaţiu şi timp,
– dezvoltarea motricităţii fine,
– dezvoltarea atenţiei şi memoriei,
– dezvoltarea imaginaţiei,
– creşterea încrederii în sine,
– dezvoltarea responsabilităţii.

Activităţile se adresează copiilor preşcolari ( 3 – 6 / 7 ani ) şi şcolari mici, precum şi copiilor cu deficienţe: fizice, cognitive, de limbaj, de comportament, de adaptare (şcolară/socială).

Grupurile se vor constitui în funcţie de vârsta copiilor şi natura problemelor pe care le întâmpină.

Un grup va avea 4 copii.
Durata sedintei – 60 min.

Articole & Resurse

Contactează-ne

Sau ne poți scrie completând formularul alăturat.

Contactează-ne