Clasificarea deficientei de intelect. Cauze…

In urma masurarii coeficientului de inteligenta cu ajutorul testelor, a coeficientului de dezvoltare psihica, a evaluarii posibilitatilor de adaptare si integrare, de elaborare a comportamentelor comunicationale si de relationare cu cei din jur putem face urmatoarea clasificare :

Intelectul de limita – intre normal si deficientul de intelect se interpune o categorie specifica si anume intelectul de limita sau liminar cu un QI intre 80-85-90.

Acesta marcheaza granite dintre normalitate si handicap.

Se mentioneaza existenta unui decalaj intre varsta mentala si varsta cronologica de cca.2 ani ½  la varsta de 10 ani, decalaj ce creste  treptat pana la 5 ani la varsta de 15 ani, iar in jurul varstei de 10-12 ani are loc o plafonare psiho-intelectuala in planul dezvoltarii proceselor cognitive superioare.

Intelectul de limita trebuie depistat in cadrul scolii, in urma afisarii urmatoarelor semne definitorii:

• intampinarea dificulatilor in urma insusirii scris-cititului si a calcului(disgrafie, dislexie, discalculie);
• prezinta o hiperactiviate motorie, timiditate, emotivitate si  inhibare;
• au baraje ale gandirii sau lapsusuri,chiar momente de vid, incetineala in gandire;
• sarcinile impuse sunt rezolvate pana la un anumint nivel de complexitate, ulterior confruntandu-se cu anumite insuccese scolare care pot sta la baza unor  trairi tensionale si contradictorii ce genereaza tulburari de comportament;
• prezinta dificultati de relationare cu ceilalti, si imaturitate social –afectiva.

Printr-o stimulare adecvata si o metodologie recuperativa speciala astfel incat dezvoltarea lor psihica sa se apropie de nivelul colegilor lor acesti copii pot fi integrati in invatamantul obisnuit.

Deficienta mintala  de gradul 1

• este prezenta la persoanele care inregistreaza un QI intre 50-85. Debilitatea mintala- o insuficienta mai mult sau mai putin marcata a dezvoltarii inteligentei,lasandu-i individului posibilitatea de a ajunge la autonomie sociala, fara insa sa-i permita sa-si asume total responsabilitatea conduitelor sale.

Perceptia :

• este  educabil si capabil de achizitii scolare corespunzatoare varstei sale mintale ce variaza in functie de gravitatea deficientei;
• prezinta deficiente ale analizei si sintezei (detaliile desprinse  din obiecte si imagini sunt foarte putine ceea ce face ca perceptiile lor sa fie insuficient de specifice persistand caracterul lor fragmentar si lacunar cu prezenta confuziilor. Deprind mai usor elementele  periferice sau cele delimitate prin contur sau culoare decat greutatea, forma si materialul din care este confectionat obiectul).
• campul perceptiv este ingust (intr-un timp limitat ei percep un numar mai mic de elemente decat normalii) ducand la o dificila orientare in spatiu si la reduse capacitati intuitive de a stabili relatia dintre obiecte.

Gandirea, limbajul, procesele mnezice:

• predomina functiile de achizitie comparativ cu functiile de elaborare. Gandirea acestor subiecti fiind mai mult reproductiva decat creativa.
• stabileste mai usor deosebirile decat asemanarile, trasatura ce se mentine pana la o varsta mai mare;
• limbajul se dezvolta in general cu intarziere sub toate aspectele sale. Vocabularul copiilor debili mintali este mai limitat decat cel al normalilor, este sarac in cuvinte si notiuni, numarul de verbe este mai mic, intampina dificulati in folosirea metaforelor, epitetelor si comparatiilor.

Comunicarea poate fi stimulata spre o evolutie pozitiva in conditiile unor influente educationale adecvate , sugerandu-se aplicarea unor programe personalizate de interventie pentru dezvoltarea comunicarii la copiii cu deficiente mintale.

Memoria este deficitara insa nu putem exclude posibilitatea unei memorii dezvoltate sau chiar a unei hipermnezii.

Debilul nu recurge la procedee de fixare intentionala, nu-si elaboreaza un plan de organizare a materialului.

O alta trasatura specifica a memoriei este rigiditatea fixarii si a reproducerii cunostintelor ce duce la dificultati in realizarea transferului de cunostinte.

Motricitate:

• cu cat gradul deficientei este mai mare cu atat nivelul motricitatii ramane mai scazut, fiind vizibil mai ales sub urmatoarele aspecte: viteza miscarilor, precizia miscarilor (mai ales cele fine), imitarea miscarilor.
• lateralitatea manuala stanga sau ambidextria este observata mult mai frecvent la debilii mintali decat la ce normali.

Vointa:

Activitatea voluntara prezinta deficiente in toate momentele desfasurarii sale:

• scopurile pe care si le fixeaza debilul sunt generate de trebuintele si interesele momentane, daca intampina dificultati se abate de la scopul fixat executand o alta sarcina mai usoar.

Dificultatile intampinate apar din cauza faptului ca acorda prea putina atentie instructiunilor date.

Comportamentul:

• activitatea debilului este caracterizata  in primul rand de imaturitate (un copil debil mintal de varsta scolara are manifestari proprii  prescolarilor sub aspectul emotiilor si sentimentelor).

Afectivitate:

• manifestarile emotive sunt foarte des exagerat de puternice in raport cu cauza care le-a produs.  Se poate ajunge la crize de furie insotite de reactii agresive fata de cei din jur, distrugerea obiectelor, lovirea propriului corp. Dar si veselia se poate transforma in crize de ras nestapanit si necontrolat. 

Integrarea familiala , scolara si socioprofesionala.

Intr-o familie prezenta unui astfel de copil reprezinta o grea incercare pentru parinti.

Din aceste motive multi parinti nu se pot impaca cu acest gand.

Chiar si atunci cand intarzierea in dezvoltarea copilului este evidenta ei se amagesc cu o multitudine de explicatii posibile.

Multi parinti traiesc un sentiment de culpabilitate fata de copil, se simt raspunzatori si incearca cu disperare sa gaseasca o solutie de iesire din situatia in care se afla.

In conditiile unei atitudini realiste a familiei, acestia vor reusii sa se integreze cu succes.

In privinta educatiei, ei pot urma scoala ajutatoare uneori chiar scoala de masa unde isi insusesc scris-cititul si calculul elementar la nivelul a 4, 5 clase din scoala generala.

Debilul mintal are posibilitatea de a-si insusi o profesie pe care o poate exercita cu succes (zidar, templar, croitor, cofetar, viticultor, etc.).